Thursday, March 4, 2010

De la parfumuri inspre terapia cu arome

Fascinatia uleiului esential adunat din mii de petale pana la picatura raspandinda a gradinii de citrice din Mediterana (Hermes), ori a brocartului vegetal din florile grele ca niste metale de nestins(CD) dureaza inca din perioada Egiptului antic.
Reintoarcerea la terapii stravechi precum Reiki, terapia cu arome si cu muzica surprinde prin dezbararea de dependenta de medicamente, droguri ori alte sedative.
Un articol de blog minuscul, poate trece neobservat multe alte pagini scrise, retine atentia prin tema, indrazneala cu care o tanara jurnalista, Ruxandra Predescu o dezvolta.
Va reproduc doar un fragment sugestiv menit sa accentueze o alta lume, mai putin snoaba si in care urbanizarea gandirii se impune ca o noua dimensiune a mileniului actual :
"Sunt o persoană îndeobşte olfactivă. Pe lângă intuiţie, cînd vine vorba de o primă impresie, felul în care miroase cineva (femeie sau bărbat, nu contează) mă conduce – vreau, nu vreau – să-mi formez o părere despre interlocutor: îmi place, îmi displace ori mă lasă rece.
De exemplu, o aromă şerbet de trandafiri vanilaţi purtată de o femeie îmi formează o impresie similară cu strângerea de mână gen „peşte mort în palmă”, iar purtătoarea îmi devine instant antipatică. Pe de alta parte, un parfum bine ales mă poate face să-mi placă o persoană pe care, altfel, probabil că nici n-aş observa-o. Appelez moi Jean-Baptiste Grenouille – am citit si văzut Parfumul pe nerăsuflate, aproape scuzând crimele întru căutarea aromei perfecte.
"

Tara trece prin transformari rapide. Integrarea intr-o lume in care a te prezenta la serviciu ingrijit, curat si mai bine mirosind vine ca parte a standardului de civilizatie semanlat si de cantitatea de sapun folosita pe cap de locuitor. Nu pot uita impactul cu realitatea olfactiva din mijloacele de transport in comun din Occident in primele zile dupa stabilirea mea in afara tarii.

Spune-mi cum mirosi, ca sa ti spun cine esti !





No comments:

Omul cu care stai la masa

Astazi Ioan Vecerdea s-a dus pe drumul fara intoarcere si din nefericre nu am avut cum sa-l insotesc. Va ramane mereu prezent intre noi,...