Candva la marginea lumii

Se intampla in noapte pe cand proptiti de singura bogatie
- tineretea revarsata la intrarea zorilor pe plaja
si dansam.
Iti recitam versuri, nici valurile nu mai stiau cum sa nu ne trezeasca
din imbratisari.
Era o vreme ca oricare alta,
in orice poveste neterminata nisipul nu mai poarta urmele trupurilor noastre de atunci.

Iarna pe ulita Virginia

Carte de la tropice

Am primit felicitari, ganduri bune cu ocazia sarbatorilor de iarna de la diferiti prieteni din intreaga lume.

Christopher Gambino, autorul unei naratiuni realiste despre lumea italo-newyorkeze accentueaza asupra importantei familiei inchegate aureolate de dragoste.

De la presa adunate

Intalnim adesea in mass-media romaneasca nevoia de a face comparatii cu S.U.A. Daca americanii respecta sau nu imnul lor national aceasta e preocuparea masiva a catorva ziaristi eminenti din Romania.
Daca americanii ar comite grozavii si mai mari decat alte popoare, ne absolva pe noi romanii de pacatele noastre.
Avem de a face cu infantilismul celui ce-l arata cu degetul pe celalalt:
-Pai si vecinul meu fura !

De Ziua Unirii

O sarbatoare a bucuriei se transforma intr-un cadru al huidulelilor si al nemultumirilor fata de guvernul actual, fata de presedintele tarii.
Ziua Unirii nu-si mai ridica fruntea ca in alti ani, se ingroapa in tristetea unei vieti mizere.
Oare cand vom avea dreptul ca romani la un presedinte ori domnitor iubit, aclamat cu onoare ?

Il Canzoniere

Il Canzoniere (cartea cantarilor) reprezinta o culegere de poeme de dragoste a poetului toscan Francesco Petrarca, o dedicatie exclusiva iubitei sale, Laura. Suflul fidel, incantarea preluata din versurile lui Ovidiu, exprimarea intr-o limba materna rupta de latina clasica anunta o era noua in intreaga poetica medievala, de tip trubaduresc.
Lumea de astazi traieste in picturiale desantate, preacurvia isi inalta piedestalul pe dorinta parvenitismului murdar.Visul multor tinere e sa ajunga sotii de milionari.
Munca,onestitatea,virtutile se pierd intr-un lupanar generalizat de la scoala pana in birouri.
Dragostea adevarata ramane un cliseu uitat in sertare, in lumea trecuta, in pozele seppia surprinse la nuntile bunicilor, nu prin baruri si prin mall-uri.

III
Era ‘l giorno ch’al sol si scoloraro
[Giudica amor vile, che lo ferì in un giorno da non doverne sospettare]

Era ‘l giorno ch’al sol si scoloraro

per la pietà del suo Fattore i rai,

quando i’ fui preso, e non me ne guardai,

che i be’ vostr’occhi, Donna, mi legaro. 4

Tempo non mi parea da far riparo

contr’a’ colpi d’Amor; però n’andai

secur, senza sospetto: onde i mei guai

nel comune dolor s’incominciaro. 8

Trovommi Amor del tutto disarmato,

ed aperta la via per gli occhi al core,

che di lacrime son fatti uscio e varco. 11

Però, al mio parer, non li fu onore

ferir me di saetta in quello stato,

ed a voi armata non mostrar pur l’arco. 14