Svabii au cunoscut trei
perioade de colonizare in zona dunareana: carolina, tereziana si
iosefina. In mare parte sosirea lor era dirijata de imperiul
habsburgic, dar si de catre conti unguri.
Multi dintre svabii ajunsi
in Banat erau revolutionari, refugiati politici, fosti participanti
la revolte impotriva mosierilor, a bisericii in zona Padurii Negre.
Tinuturile mlastinoase ale
Timisoarei s-au transformat in centre comerciale, industriale,
culturale incepand cu anul 1712 in urma unei imigrari masive pe
Dunare in descoperirea unei lumi mai bune.
Svabii veneau pe niste ambarcatiuni:
Swabenzillen (un fel de barci plate) ,Platten(plute din barne), Ulmer
Schachteln (un fel de colibe plutitoare ce serveau si de locuinte), toate construite in Ulm.
Inpamantenirea
nu a fost usoara. Lupta cu ocupantii turci, cu bolile si cu
construirea unei copii a unei Germanii in extensii nu i-a oprit din
avantul lor de temerari. Un proverb svab marcheaza istoria asezarii
lor in Banat: “Primului
îi era rezervata moartea, celui de-al doilea munca, celui de-al
trelea pâinea”
Au
initiat bresle de fierari, de topitorii de metale,
de pietrari. Astfel centrul siderurgic din Resita isi are originile
in 1771. Pietrarii din Anina au construit treptele Operei din Viena,
o faza incipienta a topografiei a fost demarata de o unitate de
masura- un lant de pamant.
Astazi satele cu drumuri pietruite, cetatile sunt pustiite.
Mormintele celor celor ingropati se acopera de iarba, ori dispar pur si simplu.