Wednesday, April 18, 2018

La Multi Ani, Israel !








Grădina


 
Între sare și sânge,
Pietrele nu dorm,
Marea statică și mult înaltă în sclipiri.
– Ne așezăm prieteni și vecini, la Tel Aviv
nu ne-am văzut de ani.
Curge vinul în pahare, vertical e timpul și nu ne iartă,
evreica din clasa de liceu,
totul e o repetiție de povești, și nu de dăm seama decât târziu, că a trecut noaptea și viața tot vorbind.
Ne trezim și dacă nu ne trezim,
Leandrul, măslinul și chiar smochinul gârbovit înfioară primavara ca pe o făptură venită de la țara ce și-a lăsat încălțările afară,
Grădina ia locul deșertului,
si nu seceta ne învinge,
Pietrele timpului
între sare și sânge
ne vestesc Israelul.

Saturday, April 7, 2018

Tragism si uitare, Fantana Alba

Au trecut zeci de ani de la bestialitatea crimelor de la Fantana Alba si manualele de istorie vorbesc mai deloc de aceste fapte. Romania apare ca un subiect de defaimare, si nu scuz aspectele neprielnice ale unui profil national integru, dar e nevoie si de recunoastere a crimelor comise impotriva unor grupuri de nevinovati, arsi de vii ori asasinati in masa.
In perioada anilor 1940 lumea se confrunta cu orori in serie, De o parte nazismul german, de cealalta parte stalinismul cu satelitii acestuia.
Ca si in cazul genocidului Katin tinut in stricta tacere, si momentul Fantana Alba a fost un subiect tabu.
Astazi ne bucuram de libertate, putem merge la serviciul de Inviere, ciocnim oua de Paste, inchinam pahare,
Nu e cazul sa reprosez tinerelor generatii ca in noua indeletnicire de "textieri" pe FB nu au habar de istorie,, ci celor ce ar trebui sa se opreasca pentru putin si sa comemoreze memoria celor pieriti pentru democratie.
Oare profesorii, reporterii posturilor de televiziune isi gasesc ragazul pentru o emisiune dedicata eroilor exterminati pe 1 aprilie 1941 ?
Cat de fericita poate fi o sarbatoare pascala cand ne uitam istoria reala ?


https://a1.ro/premium/cel-mai-negru-paste-din-istoria-noastra-rusii-neau-omorat-intentionat-2000-de-romani-bebelusii-vii-au-fost-acoperiti-de-var-masacrul-de-la-fantana-alba-id749238.html


Tuesday, April 3, 2018

Sălbăticie si tentativă de omor la Brașov

Inainte de Sarbatorile Pascale doi tineri aflati in stare de ebrietate au atacat un biet varstnic in plin centru civic din Brasov doborandu-l in bataie.
Astfel de evenimente pot surveni in toata lumea. Criminalitatea face parte din natura umana, am veni noi cu o justificare grabnica, dar aplicabilitatea legii nu functioneaza in mod echitabil.
Datorita existentei unei camere de supraveghere si a unui paznic, varstnicul de 66 de ani a fost salvat si totodata bestiile agresoare au fost arestate.
Intr-o perioada critica, de degringolada din Romania spiritul civic al cetatenilor declanseaza un val de gesturi generoase, dar si de revenire la normalitatea conditiei umane.
In urma publicarii cazului de agresiuni grave, oamenii s-au mobilizat si au vizitat victima in spital.
Marti, 03 aprilie era ziua lui.
I-au adus cadouri, au strans bani. O adolesecnta a izbucnit in lacrimi spunând ca si ea are un bunic. Pe viitor nu ar trebui sa se repete asemenea infractiuni.
Parcurgem un segment istoric manjit cu sange.
Cuvintele indurerate, neputincioase  ar fi o lectura pentru tinerii infractori. Sa le citeasca de dimineata pana seara:

”Eu știu că am încercat să mă apăr, dar eu neavând putere, bătrân... Nu-mi amintesc exact... Muncesc cu ziua, la anii mei, și tu dai în mine? E frumos? Nu e frumos! De ce să dau într-un om care muncește? De ce să dau în el?"
Crimele se tin lant, Nu de mult un tanar si-a aruncat bunica de la etajul 10.




Saturday, March 31, 2018

Sarbatori Pascale Fericite !

Anul acesta primavara se lasa asteptata.
Nu insa dorinta de iesire din calota de gheata ce ne intemniteaza ca intr-un spital alb.
Este Intrarea lui Iisus in Ierusalem.
Florile si albastrul definesc trecerea in cetate.
Primavara coincide cu bucuria fiecaruia dintre noi intru intelegere, si intru buna vecinatate.
Daca exemplul eroilor sacrificati nu ne connvinge, atunci iesiti la poarta ori in drum si dati binete soarelui si multumiti-i frumos.
A mai trecut o iarna !

Wednesday, March 21, 2018

Tiberiu Dianu. De la stânga la dreapta. Dialog-interviu

Un dialog-interviu  cu prietenul și colegul meu intru rostire și uimire livrescă, Tiberiu Dianu realizat  la Washington, DC pe 17 martie 2018.



1. „De timpuriu publicaţiile mele aveau subiecte legate de America”

FLORIN (#1): Cum defineşti rolul analistului politic din SUA?
TIBERIU:  Analistul politic trebuie să fie un fin observator al realităţilor locale şi internaţionale. În măsura în care analizele lui sunt pertinente, el devine şi formator de opinie.
FLORIN (#2): Eşti român, dar locuieşti în Statele Unite. În ce măsură se adresează publicaţiile tale cititorilor din România şi Statele Unite?
TIBERIU: Activitatea mea publicistică este cuprinsă în mai multe etape.
Am publicat de timpuriu, ca elev, în revistele şcolare. Am absolvit şcoala generală, gimnaziul şi liceul în oraşul Piteşti, judeţul Argeş. În 1969 eram elev în clasa întâia la Şcoala generală nr. 11 şi mi s-a publicat în ARIPI, revista şcolii, o pictură premiată, pe care eu o denumisem “Insurecţia armată de la 23 August 1944”. Redactorul-şef al revistei însă, nu ştiu din ce motiv, i-a schimbat titlul în “Războiul din Vietnam”, pe atunci în plină desfăşurare, şi probabil că fusese influenţat de mişcările de protest americane din acele vremuri. În 1980, ca licean, am publicat în revista SÂNZIANA a Liceului “Zinca Golescu” (actualmente Colegiu Naţional) mai multe articole originale şi traduceri din poeţi clasici englezi (Byron, Shelley), formaţia ABBA (la modă atunci) şi mişcarea hippie din Statele Unite. Revista a obţinut Premiul întâi pe ţară la categoria de Reviste şcolare. Cred că şi articolele mele au avut o contribuţie, deoarece după premiere, revista a fost expusă timp de mai multe săptămâni în vitrina Librăriei “Mihai Eminescu” din centrul oraşului, deschisă la paginile cu articolele mele. Aş putea spune că încă de timpuriu publicaţiile mele aveau subiecte legate de America.
Într-o a doua etapă, după absolvirea Facultăţii de Drept din Bucureşti, am publicat ca tânăr jurist atât articole, cât şi cărţi de specialitate, în drept, politică şi sociologie. Ca un fapt inedit, cărţile mele publicate în România au apărut fie în ediţii bilingve, româno-engleze, fie în limba română cu rezumat în limba engleză. Am avut această iniţiativă de la început, pentru că doream ca aceste cărţi să aibă o expunere internaţională. Şi au avut, întrucât ele au fost ulterior achiziţionate de nenumărate biblioteci universitare şi agenţii internaţionale.
O a treia etapă cuprinde publicaţii de limbă engleză (articole, rapoarte şi cărţi), apărute în perioada studiilor mele în străinătate (Franţa, Marea Britanie şi Statele Unite).
În fine, o a patra etapă, cea prezentă, de activitate profesională în Statele Unite, constă în publicarea de articole de analiză politică, scrise în limba engleză şi traduse ocazional în româneşte.
TRANZIŢIA ŞI CRIMINALITATEA, Oscar Print, Bucureşti, 1994 – Premiul „Andrei Rădulescu”, Academia Română, 1996

2. „Percepţiile României de câtre americani sunt aşezate pe mai multe paliere”
FLORIN (#3): Ca român-american, cum consideri că percep americanii România?
TIBERIU: Percepţiile României de câtre americani sunt aşezate pe mai multe paliere. Sunt americani care vizitează sau lucrează în România, americani care discută cu români-americani în Statele Unite, precum şi americani care se informează pe cont propriu despre România din Statele Unite. Aşadar, percepţiile acestor grupuri de americani variază de la caz la caz.
FLORIN (#4): Ai o experienţă de peste 20 de ani ca profesor de limbă şi cultură română în zona Washington, DC. Cum se împacă activitatea ta de profesor de limbă şi cultură română cu cea de analist politic?
TIBERIU: Activitâţile mele se îmbină destul de armonios în măsura în care studiul de limbă română este susţinut de expuneri de cultură şi civilizaţie. În orice caz, datorită varietăţii de opţiuni politice existente, expunerile trebuie să fie imparţiale.
 
CONSTITUŢIA ROMÂNIEI DIN 1991: O ABORDARE CRITICĂ/CONSTITUTION OF ROMANIA 1991: A CRITICAL APPROACH, Oscar Print, Bucureşti, 1997

3. „Explozia de naţionalism din perioada actuală nu este specifică numai Americii”
FLORIN (#5): Articolele tale mai recente analizează amănunţit şi documentat activitatea administraţiei preşedintelui Donald Trump. Patriotismul american este perceput ca un factor care revine în forţă pentru consolidarea naţiunii. Crezi că naţiunea americană se află în pericol?
TIBERIU: Naţiunea americană s-a aflat în faţa mai multor răscruci de-a lungul istoriei sale, iar în prezent mai toţi analiştii conchid că suntem în faţa unei alte răscruci. Aşa-numita explozie de naţionalism din perioada actuală nu este specifică numai Americii, ci şi Europei, Rusiei şi unor părţi din Orientul Mijlociu şi Africa. Este adevărat însă că, datorită influenţei Statelor Unite în lume, evenimentele de aici au un rol de catalizator şi pentru alte regiuni.
FLORIN (#6): Efectul globalizării afectează şi identitatea americană?
TIBERIU: Fenomenul globalizării este important şi el afectează naţiunea americană, fie în mod pozitiv, fie în mod negativ. Depinde de punctul de vedere personal al fiecăruia. Într-o etapă timpurie, procesul de formare a naţiunii americane era descris prin expresia metaforică de “creuzet”, în care elemente diferite se combinau armonios într-o cultură comună. Ulterior, prin adoptarea multiculturalismului, accentul s-a pus mai puţin pe elementele comune ale diverselor grupuri şi mai mult pe elementele lor diferite. S-a ajuns la nivelul la care societatea americană arată acum ca un “castron de salată” (o altă expresie metaforică a sociologilor), iar elementele comune dintre grupurile care alcătuiesc naţiunea devin din ce în ce mai estompate. Pe acest fond, ca o contrareacţie, elementele de naţionalism s-au recoagulat mai viguros în ultima perioadă.
NON-CUSTODIAL SANCTIONS: ALTERNATIVE MODELS FOR POST–COMMUNIST SOCIETIES, Nova Science Publishers, New York, 1997

4. „America este, în primul rând, o stare de spirit” 
FLORIN (#7): Cum traduci sintagma “A fi american”?
TIBERIU: America este, în primul rând, o stare de spirit şi apoi este o ţară. Dacă America nu ar fi existat, ea ar fi fost, cu siguranţă, inventată. Pentru mine a fi american înseamnă racordarea la un set de valori care include credinţă în Dumnezeu, patriotism, spirit de liberă iniţiativă, muncă susţinută cu rezultate performante, drepturi individuale care nu aduc atingere drepturilor altora, precum şi spiritul individual de caritate.
FLORIN (#8): Crezi că odată cu venirea la putere a administraţiei Trump se poate vorbi de o divizare împinsă până la secesiune a naţiunii, produsă de democraţi şi republicani?
TIBERIU: Societatea americană a avut perioade de divizare şi în timpul administraţiilor anterioare, iar acest fenomen nu este deloc nou. America a supravieţuit războiului, fie că a fost revoluţionar (1775-1783), de invazie (1812-1815, 1939-1945) sau civil (1861-1865). Unii vorbesc acum de un posibil “al doilea război civil”. Acum se profilează două tabere. Una apără dreptul constituţional la port-armă şi susţine războaiele Americii atunci când aceasta este ameninţată. Alta este antirăzboinică atunci când America luptă în afară şi belicoasă când este pace înăuntru. Astfel încât, în caz de conflict între cele două tabere, raportul de forţe mi se pare de la început inegal, iar rezultatul – uşor previzibil.
Tiberiu Dianu, ACADEMIA ROMÂNĂ, Premiul „Andrei Rădulescu”, Bucureşti, 1996


5. „Cred că viitorul aparţine României”
FLORIN (#9): Crezi că Statele Unite îşi exercită hegemonia în lume, iar rolul lor de partener loial le este pus în discuţie de unii aliaţi europeni, în general, şi de cei români, în special?
TIBERIU: Există această percepţie în rândul unora. Aş menţiona însă faptul că Statele Unite nu forţează pe nimeni să intre în vreo alianţă. Alianţele se constituie firesc, în funcţie de interesele specifice ale părţilor. Este adevărat că, datorită capacităţii militare proprii, de neegalat până acum, Statele Unite pot da această impresie multora, însă hegemonia nu (mai) este în vizorul actualei administraţii. Dimpotrivă, se poate spune că America însăşi se izolează, prin crearea unui zid de protecţie (legislativ, într-o primă fază, şi fizic într-o fază ulterioară) între ea şi cei din afară.
FLORIN (#10): Cum vezi viitorul României la intersecţia sferelor de influenţă din Statele Unite ale Americii, Uniunea Europeană şi Rusia? Există vreun risc potenţial vătămător la adresa României, aşa cum a existat el şi în trecut?
TIBERIU: Lumea este într-o continuă mişcare, generată de interesele naţionale ale fiecărei ţări, ele însele fiind într-o continuă evoluţie. În ceea ce priveşte România, de-a lungul istoriei ea şi-a ales aliaţii şi a avut de câştigat sau de pierdut (inclusiv teritorii), după împrejurări. În Europa, ultimul eveniment politic cu efecte tectonice a fost prăbuşirea comunismului, în anul 1989. În urma lui, anumite state şi-au încetat existenţa (Uniunea Sovietică, Cehoslovacia, Iugoslavia), unele şi-au dobândit independenţa (fostele republici sovietice), altele şi-au mărit teritoriul prin unificare (Germania), iar altele şi-au menţinut status-quo-ul (ca România). Una peste alta, România a supravieţuit decent, având în vedere circumstanţele vecinilor. Bineînţeles că era loc şi de mai bine – mă refer la reunificarea cu Republica Moldova. Dar putea să fie loc şi de mai rău – de exemplu, o posibilă secesiune a Transilvaniei (gen Kosovo în fosta Iugoslavie). Viitorul, după cum am mai menţionat la început, pare că se îndreaptă pe o pantă naţionalistă. Pentru România, el poate aduce mult-aşteptata reunificare cu fosta regiune pierdută a Basarabiei. Rusia îşi urmăreşte şi ea interesele naţionaliste, dar sfera ei de influenţă nu poate afecta sferele comune de influenţă ale Statelor Unite şi ale Uniunii Europene, în cadrul cărora se află acum România. De asemenea, sfera de influenţă a Rusiei nu mai poate îngloba la nesfârşit nici zonele cu populaţie majoritară românească. Cred că viitorul aparţine României.

NOTĂ – Dreptul de reproducere a articolului, în variantele engleză şi română, aparţine autorului şi este folosit cu permisiunea acestuia.

Despre TIBERIU DIANU:
Absolvent al cursurilor de licenţă şi de masterat ale facultăţilor de drept de la universităţile din Bucureşti (România), Manchester (Marea Britanie) şi Washington, DC (American University). Studii de doctorat la universităţile din Bucureşti (România) şi College Park (Maryland, SUA). Bursier al universităţilor din Strasbourg (Franţa) şi Oxford (Marea Britanie). Cursuri de specializare la universităţile din Miskolc (Ungaria) şi Varşovia (Polonia).
Consilier juridic, judecător şi consilier juridic principal la Ministerul Justiţiei din Bucureşti. Asistent şi lector universitar la facultăţile de drept de la Universitatea din Bucureşti şi universităţi particulare din acelaşi oraş. Cercetător ştiinţific principal la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române. Profesor de lingvistică la Departamentul de Stat al SUA şi la şcoli guvernamentale şi particulare din zona metropolitană Washington, DC. Expert judiciar în probleme de drept româno-american.
Autor de cărţi şi articole de specialitate în drept, ştiinţe sociale şi politice, publicate în România, Statele Unite ale Americii, Marea Britanie, Olanda, Ungaria ş.a. Laureat al Premiului “Andrei Rădulescu” al Academiei Române (1996) pentru cartea “Tranziţia şi criminalitatea” (1994).
Tiberiu locuieşte şi îşi desfăşoară activitatea în Washington, DC şi poate fi urmărit pe MEDIUM.

Despre FLORIN PREDESCU:
Absolvent al Liceului (actualmente Colegiu Naţional) “Gheorghe Lazăr” din Sibiu şi al facultăţii de filologie (secţia română-franceză) de la Universitatea din Iaşi (România). Studii de ştiinţe politice şi literatură la Universitatea din Freiburg (Germania).
Expert lingvist, judiciar şi culinar la diferite agenţii guvernamentale, companii private şi instituţii educative din Germania, Canada şi Statele Unite ale Americii.
Autor de articole de literatură (poezie, proză, cronici gastronomice, traduceri) şi analiză politică, publicate în România, Statele Unite ale Americii, Germania, Israel ş.a. Redactor şi editor la revista ACUM.TV (Fairfax, Virginia). Şef de cenacluri literare (Sibiu, România). Colaborator la diverse publicaţii (FAMILIA, sub patronajul regretatului academician şi scriitor Ştefan Augustin Doinaş; TRANSILVANIA, CENACLUL DE LA PĂLTINIŞ, România) şi posturi de radio (EUROPA LIBERĂ, Germania).
Florin locuieşte şi îşi desfăşoară activitatea în zona metropolitană Washington, DC şi poate fi urmărit pe BLOGSPOT  www.Acum.tv 




La Multi Ani, Israel !

  Grădina   Între sare și sânge, Pietrele nu dorm, Marea statică și mult înaltă în sclipi...