Carte din Washington DC inainte de Florii

In 1912 primarul orasului Tokyo, Yukio Ozaki a daruit capitalei americane 3000 ciresi, in numele unei legaturi trainice, dar si in numele unei intalniri culturale a doua popoare.Primii doi ciresi au fost plantati de catre Prima Doamna a Americii Helen Herron Taft si de catre vicontesa Chinda, sotia ambasadorului Japoniei in Parcul West Potomac, in partea nordica a bazinului Tidal.Cativa ani mai tarziu (1915) guvernul american raspunde generozitatii nipone cu zeci de arbusti din familia cornaceelor(corn), plantati la randul lor in Tokyo.Ciresii japonezi traditionali sunt denumiti sakura si nu dau fructe. Sunt doar arbori ornamentali asemenea magnoliei (arborele de matase). Prima celebrare oficializata este data in primavara anului 1935.In 1965 Prima Doamna a Americii Bird Johnson a initiat sadirea a altor 3800 de ciresi in Washington. In Japonia inundatiile din 1981 au distrus mii de ciresi. Prezenta varietatiilor de sakura in Washington a permis repopularea zonelor afectate cu arbustii crescuti pe solul american.Festivalul „petalei de cires” (28 martie-12 aprilie ac) nu semnifica doar venirea primaverii, ci simbolul unei prietenii dintre doua tari diferite si la mare distanta, una de cealalta.Sarbatorirea anuala dureaza doua saptamani, perioada corespunzand infloririi ciresilor.Intreaga capitala de pe Potomac devine o incandescenta florala, iarna este inlocuita cu o ninsoare abundenta in alb si roz. Peste un milion de turisti celebreaza momentul de feerie primavarateca. Bucuria spectacolului arbustilor adusi tocmai din lumea imperiala de altadata, parca decupat dintr-o pictura Hokusai se intregeste cu manifestari cultural-artistice si alte atractii: parada florii-de-cires; o alee-promenada tipic japoneza(cea mai larga din lume, de acest gen) unde momentele de teatru kabuki, mici chioscuri cu mancare traditionala etc vor reconstrui atmosfera tarii soarelui rasare; intreg spectacolul miilor de ciresi”sakura” in floare asteptand sa fie imortalizat de catre vizitatori. Diana Mayhew, presedintele acestui festival, mentioneaza ca, in ciuda crizei economice, toate biletele de intrare sunt vandute. Celebrarea infloririi este o invitatie la delectarea naturii. “Un astfel de eveniment e inaltator. Este primavara. Oamenii sunt in cautarea unui motiv pentru a fi afara.”(din Washington Post, 26martie2009).

(www.Acum.tv)

Primavara in suita ebraica

Motto: Va' pensiero sull'ali dorate

Attraversa le montagne e volaSugli oceani.

Raggiungi la terra, trova il luogo

Dove vanno tutti i bambini

Ogni notte dopo aver sentito questa ninnananna.

Ogni notte dopo aver sentito questa ninna nanna.
(din Opera Nabucco)

Iesirea din sclavie a evreilor sarbatoreste si ideea de prosperitate milenara.
Egiptul avea sa devina un prim lagar de decimare in constructiile monumentelor, drumurilor si ale altor cladiri megalomanice faraonice.
Exodul fiilor lui Israel prin desert catre muntele Sinai ca refacere a natiunii ebraice este sarbatorita in anul acesta pe perioada de 8-12 aprilie.
Nu trebuie sa fii evreu pentru a intelege importanta uniunii si a fi condus de catre un stralucit lider. Exemplul celebrarii libertatii si mai ales imaginea lui Moise raman definitorii pentru oricine.
Ganduri bune si bucurie !
Dincolo de orice explicitare liturgica sa zabovim cateva minute in compania muzicii lui Verdi, Nabucco:

http://www.youtube.com/watch?v=l0ZcBtcTAxU

Frühlingsstimmen

In toata desantarea mediatica nu stiu daca celor ce cresc rating-urile emisiunilor scandaloase, ale afiselor de indecenta moral-politica le mai ramane timp si pentru a respira adierea florilor din pruni, a mai asculta cu sfintenie o muzica buna ori a rasfoi vreo carte. Delir digital, desfrau, minciuni, gunoaiele aruncate la intamplare, betivii urinand pe garduri – ar fi un neo Brueghel pe vreme de criza.
Toape deghizate in dive desfranate iau locul mamelor de altadata.
Nelipsita de telefonul celular pana si in toaletele din birturile sordide, lumea se afunda si mai adanc in mocirla…

Carte din Moldova

De curand am primit vesti din Moldova. Tinerii se revolta impotriva asa zisei victorii a lui Voronin.

Poate o renastere a luptei impotriva unei formule expirate si utopice va prinde roade.

O revolta in masa ca si cea din capitala chineza, la14 aprilie 1989(http://en.wikipedia.org/wiki/Tiananmen_Square_protests_of_1989).

Sunt doua decenii de atunci !

Fiti alaturi de fratii de peste Prut !

Iata cateva poze primite recent:

http://picasaweb.google.com/zanoagaserge/7AprilieOra18

Fotografiile apartin lui Marin Turea.

Le Sacre du Printemps sau despre felul cum imi petrec ziua de nastere

Motto: APRIL is the cruellest month, breeding

Lilacs out of the dead land, mixing

Memory and desire, stirring

Dull roots with spring rain.

Winter kept us warm, covering
5
Earth in forgetful snow, feeding

A little life with dried tubers.

Summer surprised us, coming over the Starnbergersee

With a shower of rain; we stopped in the colonnade,

And went on in sunlight, into the Hofgarten,
10
And drank coffee, and talked for an hour.
(TS Eliot, The Waste Land)




A mai trecut un an. Privesc arborii infloriti, narcisele luptandu-se cu vantul potrivnic dinspre munti. E ca si cum revezi viata parcursa ca pe un film retrospectiv, si sunt convins, ca aceasta se intampla fiecaruia dintre noi.
Fosnetul naturii dezvelindu-se de hartia rece a iernii, rasarind cu fiecare creanga inmugurita ne daruieste din nou aleea cu dale, parcul primelor soapte de dragoste si atatea altele.
Era un timp cu cantece si dansuri pe cand tata se bucura de ziua mea, mama intindea masa cea mare era ziua noastra a tuturor.
In ani am deprins ca sarbatorirea deplina e a fi cu cei dragi.
Sa ma regasesc intr-un inceput de primavara alaturi de fiinta aleasa la bine si la rau ca in cadrele de reluare cu bunici si strabunici ce s-au iubit si trecand prin timp e darul cel mai de pret.
Fotografia bunicilor miri, fotografia parintilor miri, maine noi le luam locul asa cum petalele isi dau rand la inflorire generatie de generatie.
Nimic nu s-a schimbat de la prima atingere a mainilor ei, si nici de la valsul in inceput de primavara.
Cu fiecare zi in clepsidra nisipoasa refuzandu-i numaratoarea, printesa din poeme , din bucataria neincapatoare stralucirii sale e lumina revenind dimineata, e intalnirea apelor in fluvii, in oceane ca o simfonie mai noua a bucuriei de nu fi singur.