Intrarea lui Klaus Johannis la
Bucuresti va starni un sir de controverse, de schimbari in guvern, si
in mintea lui Voda Basescu.
Daca in 2009 Johannis nu era preferatul
lui Basescu, iata ca in prezent ii apare ca un baiat simpatic, de
treaba. Nimic nou pe scena caragialesca.
Investirea primarului sibian reprezinta
nu un castig pentru un anume partid politic, pentru un grup de
interese, ci as zice, pentru tara.
Intr-un moment de tensiune dintre
Germania si Romania Johannis va contribui la o imbunatatire a
relatiilor dintre cele doua tari.
Remarcile presedintelui Basescu se
traduc intr-un cantec acid de lebada ca de obicei, fariseic, si voit
sarcastic. Romania versus Sibiu se afla la o distanta incomensurabila
in ceea ce priveste efectul unei domnii.
In perioada mandatelor de presedintie
Romania se situeaza inca intr-un nivel al esecului (aici contribuie
si guvernele derulate in ultimii ani). Sibiul a cunoscut schimbari
spectaculare, desigur cu mentiunea ca ar mai ramane loc pentru
retusari.Sa dam Cezarului ce e al lui.Sibiul nu putea sa se dezvolte
mai mult in contextul unei centralizari si dependente ombilicale de
Bucuresti.
Daca printr-o miscare de translatie
aducem calitatea de excelent administrator al lui Johannis sunt
convins ca se va vedea in tara un progres in fapte, nu in discursuri
anoste.
Mergand mai departe pe cuvintele lui
Voda de la Cotroceni acide si ironice la adresa Prim Ministrului cu
referire la prezenta la Soci, amplifica imaginea conducatorului
carcotas, pus mereu pe galceava.
Am urmarit deschiderea oficiala a
Jocurilor Olimpice de la Soci. Cu toata antipatia fata de Putin si
rusi, evenimentul in sine se inscrie ca o realizare magistrala, o
competitie sportiva la care participa si 23 de sportivi romani. Nu mi
se pare deloc un prilej de sarcasm prezenta oficialilor in tribuna
spectatorilor.
Echipa olimpica a Chinei, lumina din
ochii lor si determinarea, salutul liderului lor venit la deschidere
construiesc o imagine aparte.
Au urmat declaratii de presa ale altor
oficiali din lume, printre care si Obama, din care nu razbate nicio
urma de ironie ieftina.
In alte locuri sportul, ca si politica
sunt luate in serios.
O spun efectele. Realizarile!
PS Folosesc “marele sas” ca o
sintagma preluata dintr-o carte de comentarii critice ale lui
Corneliu V. Mihail.
