Ganduri inainte de vot

In perioada postbelica a Romaniei inca nu am intalnit un presedinte aclamat sincer, iubit de popor. E drept ca nu mai traim intr-o lume medievala in care primirea lui voda tine de ovatii. Ma intreb daca vreunul dintre politicienii romani de astazi se plimba pur si simplu printre cetatenii umili, inglodati in grijile cotidiene. Isi fac aparitia doar inainte de votare, cu promisiuni, si in plus apar ca niste boxeri neloiali lovindu-se sub centura. De la sloganul Votati soarele din 1946 trecem de la un presedinte la altul am reduce imaginea lor intr-un inventar de trista amintire pentru istoria noastra nu foarte indepartata. Votul este un drept acordat cetateanului in a-si exprima in mod matur vointa, optiunea pentru reprezentantul lor. Nu sunt in masura sa am o perceptie reala deoarece nu mai traiesc acolo de decenii, insa in experienta mea de votant in S.U.A. si in Canada ma ghidez dupa functionarea statutului de drept si respectarea vietii mele : munca, pretul benzinei, asistenta sociala etc. In 1995 am votat la un referendum ocazionat de separarea Quebecului de restul Canadei. Acolo am realizat pentru prima data ce inseamna forta votului. O singura declaratie discriminatorie a lui Jacques Parizeau, mentorul Partidului Quebecois avea sa atraga un NU masiv al votantilor canadieni de origini etnice diferite. Sunt realizari, salturi produse in Romania survenite odata cu intrarea in Uniunea Europeana, odata cu mersul istoriei, legalizate de noua societate de tip democratic. Cetateanul votant ar trebui sa stie singur pe care casuta sa puna stampila. Nu cred ca miile de analisti, posturile de televiziune il pot invata acest lucru. Sa nu lase influentati nici de sloganurile noi, nici de serbarile campenesti, de cadourile electorale. Sa priveasca in jur, sa evalueze realizarile benefice ori malefice ale guvernantilor. Deunazi un prieten imi scria ca de la Praga pana la Nadlac e o placere sa conduci automobilul, de la Nadlac la Sibiu un calvar de multe ore pe o mica distanta . Autostrazile, coruptia, imbogatirea si aparitia unei clase de smecheri impaunati in lux, privilegiile de care se bucura, plus escapadele la Monte Carlo, mai nou reteaua de prostitutie la nivel inalt trebuie luate in calcul ca o existenta paralela apartamentului de bloc intesat de tristete. Campania electorala nu e o piscina, ci o albie murdara. Dezbaterile dintre Romney si Obama o dovedesc deplin si aici. Dupa investitura prezidentiala americana se pot remarca eforturile acestora in a-si duce la bun sfarsit sirul de promisiuni din campania electorala. Cetatenii nu iarta, institutiile statului mult mai puternice. Costul vietii mai scade, salariile mai si cresc, vorbim pe intelesul celui de rand ca ii mai ramane loc si lui de una mica. In Romania insa, graficul urcusului preturilor la alimente, pe gigacalorie sa ne indica un singur sens. Sa fim realisti in a recunoaste si efectele crizei economice mondiale. Ce e de facut ? Cetateanul cu drept de sedere si de vot in tara ar trebui sa analizeze alesii dupa faptele lor. El singur stie de ce are nevoie pentru generatiile urmatoare, o viata ce nu va mai impinge medicii, cadrele calificate si muncitorii la exod.

Casa portugheza

Amalia Rodrigues Astazi este ziua Reginei genului muzical Fado, un mardi gras al Mediteranei. Nimic mai simplu decat o cana cu vin si o farfurie de peste intr-un birt la marginea marii cu chitaristi sicu o cantareata senzuala - scenariu repetabil in visul oricarui suflet nomad. Doar cantecul si vinul mai pot opri ratacirea, melancolia celui plecat de acasa. Amalia, sa ne traiesti in muzica lasata ca semn in urma ta, precum gradinile in urma primaverii. Chiar daca nu mai esti intre noi, stim ca acolo in lumea cealalta incanti Styxul.