Amintirea turnurilor din New York

Anii trec, insa cicatricea, durerea amputarii acelui ce a fost World Trade Center cresc in memoria americanilor.

S-au vehiculat tot felul de variante conspirationiste, de teorii si ipoteze pline de ura cu referire la momentul tragic 9/11.

Toleranta, democratia si imaginea statuii Libertatii aveau sa plateasca un tribut

nemeritat, mai ales pentru victimele inocente, pentru civilii morti in ziua de 9 septembrie a anului 2011.

Nimeni nu e obligat sa placa America, insa ma intreb de multe ori cum si de ce multi dintre imigrantii permanenti sau sezonieri critica, vorbesc de rau tara in care s-au aciuat.

In acelasi se bucura de un loc de munca, de castigul catorva dolari pe care ii impart cu cei dragi din tarile lor de origine.

M-a consternat afirmatia unei angajate – imigranta, ce in plina ura mi-a zis:

- Craciunul nu e sarbatoarea mea !

Ma intreb daca in tara Dumneaei am fi spus cu aceeasi ura:

- Sarbatoarea voastra nu e a noastra… cred ca am fi sfarsit prin a fi linsati in plina strada.

Intr-o confuzie globala si criza economica perceptia relelor se adreseaza Americii. Lumea uita de agitatiile beligerante din Orientul Mijlociu, din Coreea de Nord sa, de abuzrile staliniste.

Ma intreb cum ar reactiona lumea din jurul turnului din Dubai daca acesta ar fi incendiat, cum ar actiona francezii daca Turnul Eiffel ar fi retezat, cum ar reactiona italienii daca Turnul din Pisa ar fi doborat la pamant ?

Mi se pare inacceptabil ca americanii sa uite atacul 9/11 si sa nu riposteze.

Amintirea tezaurului plecat la Moscova

In urma cu aproape un secol romanii aveau sa ingroape tone de aur intr-o intelegere - evident paguboasa oricarui partener de negot cu rusii.
Nu contest necesitatea investitiilor si a implentarii unei suprastructuri menite sa scoata tara din declin economic, mai ales sa confere populatiei o viata mai buna.
Tarile avansate au incetat exploatarea propriilor bogatii si prefera sa adune resursele naturale din alte tari africane ori latino-americane.
Canada este exemplul cel mai concludent.
In 1996 am lucrat la un proiect de anvergura ce urma sa ma transforme intr un om bogat. Impreuna cu un prieten am lucrat mai bine de un an la un proiect de export de apa naturala din Canada catre Statele Unite si Insulele din Caraibe. Aceasta a insemnat si plecarea mea din Canada in Florida.
Impreuna cu Patrick am elaborat zilnic de la imbutelierea apei dintr-un izvor din Canada si pana la destinatie, intreaga strategie. Am obtinut toate aprobarile necesare, exclusivitatea de exploatarea asupra izvorului.
Totul avea sa functioneze ca un ceas elvetian pana cand o lege federala canadiana a naruit totul.
Dispozitiile guvernamentale nu mai permit exploatarea resurselor naturale, mai ales exportarea acestora.
Ma gandesc ca in mod sigur ar fi solutii, optiuni, modele economice superioare unei exploatari miniere.
In cazul reusitei companiei aurifiere din afara tarii noastre e nevoie de o informare documentata a populatiei, de asigurare ca nu exista un pericol ecologic.
Sa nu uitam ca proiectul Rosia Montana exista din 1995.

Sfanta Ana

Astazi se sarbatoreste ziua numelui sfant de Ana.
Una dintre bunicile mele se numea Ana. O femeie miniona si tacuta. Isi ducea zilele printre flori si animalele de pe langa casa.
Nu rupea florile decat cand le ducea la biserica, in rest le lasa in voia soarelui si a cerului albastru.