Vorbind
despre Israel si suportul Statelor Unite ale Americii acestui stat aliat fidel,
cu acceptul autorului preiau un articol substantial, documentat.
As
dori ca numele lui Tiberiu Dianu sa fie prezent si in presa din Romania, si de
ce nu pe un post de analist politic, ori colaborator al vreunui post de
televiziune de limba romana.
În anul 2018 Israelul sărbătorește
70 de ani de la declararea independenței. La data de 14 mai 1948 David
Ben-Gurion, șeful Agenției Evreiești, a declarat înființarea unui stat evreiesc
în “Țara lui Israel” (Eretz-Israel), cu o zi înainte de expirarea mandatului britanic.
Într-un fel, Israelul repetă ceea ce au făcut Statele Unite ale Americii la 4
iulie 1776, când și-au declarat independența față de Marea Britanie.
Relația SUA-Israel este un factor foarte important în politica
generală a guvernului american din Orientul Mijlociu. În plus față de ajutorul
financiar și militar, Statele Unite oferă un sprijin politic constant
Israelului, după ce şi-au folosit puterea de veto a Consiliului de Securitate
al ONU în aproximativ jumătate din cazuri pentru a proteja Israelul.
Dintre administrațiile americane
de-a lungul timpului, actuala administrație Trump a oferit, de departe, cel mai
puternic sprijin pentru statalitate de care Israelul a beneficiat vreodată.
Poate prin faptul că Donald Trump a câștigat alegerile prezidențiale din 2016
cu câteva mesaje naţionalist-conservatoare puternice (cum ar fi “America în
primul rând” și “Să facem America mare din nou”) se poate explica înțelegerea
profundă a președintelui pentru eforturile gigantice ale Israelului de a-şi
prezerva existenţa şi identitatea proprie împotriva amenințărilor constante ale
vecinilor săi agresivi.
Un alt factor este numărul
membrilor de origine evreiască din administrația Trump (în ciuda
antisemitismului de care președintele a fost acuzat pe nedrept). Câțiva membri
proeminenți includ pe Jared Kushner (consilier principal şi rudă prin
alianţă/ginere), David Friedman (ambasador în Israel), Jason Greenblatt
(reprezentant special pentru negocierile internaționale şi conflictul
israeliano-palestinian), Gary Cohn (director al Consiliului Economic Național
al Casei Albe), Steve Mnuchin (secretarul Trezoreriei americane), Stephen
Miller, Reed Cordish și Avraham Berkowitz (consilieri principali și asistenți
speciali prezidenţiali), pentru a numi doar câțiva dintre aceștia.
În luna septembrie 2017 Statele
Unite au anunţat că vor deschide prima lor bază militară permanentă în Israel,
iar în 6 decembrie 2017 Statele Unite au recunoscut Ierusalimul drept capitala
Israelului și au început procesul de mutare a ambasadei SUA din Israel de la
Tel Aviv la Ierusalim. Anterior, mai mulți președinți americani au promis acest
lucru din interes politic, dar numai Donald Trump a şi înfăptuit aceasta cu
adevărat. Decizia a fost larg criticată de către liderii din întreaga lume ca
fiind în detrimentul “procesului de pace”.
La 18 decembrie 2017 Consiliul de
Securitate al Organizației Națiunilor Unite a votat în favoarea unui proiect de
rezoluție care bloca decizia președintelui american, însă rezoluția a fost
respinsă prin veto de către Statele Unite. La 21 decembrie 2017 Adunarea
Generală a Națiunilor Unite a respins în mod covârşitor avertismentele
americane și a votat în favoarea unei rezoluții prin care se solicită Statelor
Unite să își retragă decizia de recunoaștere a Ierusalimului drept capitală a
Israelului. Rezoluția a fost adoptată de 128 de state membre, care au votat în
favoarea acesteia, 9 ţări au votat împotrivă (inclusiv Statele Unite și
Israelul), iar 35 de țări s-au abținut (inclusiv România).
Ambasadorul SUA, Nikki Haley, a
emis un avertisment sever pentru Organizația Națiunilor Unite, în sensul că
Statele Unite “își vor aminti” de țările care au votat pentru această
rezoluţie, sugerând că sprijinul financiar acordat de SUA pentru ONU nu este
garantat și că SUA nu ar trebui să sprijine o organizație care a condamnat-o. https://www.yahoo.com/gma/haley-hints-us-could-pull-financial-support-un-173004233–abc-news-topstories.html?soc_src=mail&soc_trk=ma
Ierusalimul, cu cei peste 800.000
de locuitori ai săi (dintre care două treimi sunt evrei și o treime sunt
musulmani și creștini), este un oraş de mărimea capitalei Statelor Unite, Washington,
DC (fără zona metropolitană). De asemenea, Ierusalimul (ca şi Bucureştiul) este
un oraș partener cu New Yorkul, locul de naștere al președintelui Trump. https://web.archive.org/web/20130814165415/http://www.nyc.gov/html/ia/gp/html/partner/partner.shtml
Orașul a fost sacru pentru iudaism
timp de 3.000 de ani, pentru creștinism timp de 2.000 de ani și pentru islam
timp de 1.400 de ani. Prin urmare, în ciuda eforturilor de menținere a
coexistenței religioase pașnice, orașul continuă să fie o sursă de controverse
și tensiuni.
Cu toate acestea, în timpul anului
2018, care marchează cea de-a 70-a aniversare a existenței Israelului, dar şi
ulterior, ținând seama şi de noua Strategie de securitate națională din
Orientul Mijlociu a administraţiei Trump, există multe motive de optimism și de
speranță că lucrurile vor evolua în mai bine. https://www.whitehouse.gov/wp-content/uploads/2017/12/NSS-Final-12-18-2017-0905.pdf
NOTĂ:
Dreptul de reproducere a articolului, în varianta engleză în original şi
varianta română în traducere, aparţine autorului şi este folosit cu permisiunea
acestuia. Articolul a fost publicat anterior de revista AMERICAN THINKER. https://www.americanthinker.com/blog/2018/02/israel_at_70_an_american_perspective.html
TIBERIU
DIANU, autor de cărți și multiple articole de drept, politică și societăţi
postcomuniste, locuieşte şi îşi desfăşoară activitatea în Washington, DC, şi
poate fi urmărit pe MEDIUM.https://medium.com/@tdianu
