Tuesday, August 14, 2018

Protestul, guvernul și diasporenii


 Pe 10 august Bucureștiul și România întreagă cunosc o destablizare politico-economică.

 În S.U.A. au avut loc în ultimii ani proteste foarte puternice soldate cu victime și cu pierderi materiale. Fie proteste îndreptate împotriva abuzului polițienesc, fie împotriva președintelui Trump, și în urmă cu an în Virginia un marș în orașul Charlotsville a readus întreaga America la conflictul dintre albi și afroamericani.

 Aș adaugă și protestele din Hamburg cu ocazia vizitei lui Trump, și apoi cele din Franța în urmă finalei cupei mondiale de fotbal din Rusia ac.

 Dacă e să punem scenele ca într-un album tematic remarcăm că protestele se definesc prin gruparea maselor, nu întotdeauna ghidate de un program de revendicări politice ori de altă natură. Canetti vorbea în eseul său din 1960 Masele și puterea : “Numai stransi laolaltă oamenii se pot elibera de poverile distantării”. Într-o clasificare a tipurilor de adunări (grupări) de meșe distingem pe cea a agresivității și a redeșteptării.

 Într-un rezumat simplu ceea ce se întâmplă la București se repetă oriunde, cu un mic amendament. Rămâne starea conflictuală accentuată între guvern și președinție, între politicieni și votanți,  între salariații bugetari și mediul privat, și între jandarmi și cetățeni.

 Vorbind despre guvern, apărat de către jandarmi ar fi fost necesară aplicarea unor măsuri de tactică, de strategie polițienească adecvată țărilor democratice, de identificare a ultrasilor, a elementelor criminale și a izolării lor.

 Pe de altă parte protestul nu poate fi un act nejustificat de sălbăticie, de manifestări asociale. Aici se cere participarea ministerelor de resort. Nu toți protestatarii fac parte dintr-o haită de huligani.

 Cunosc persoane din diaspora sosite la protest animate de ideea schimbării vieții în România și să poată regăsi un acasă similar țărilor de imigrare. Se vorbește și despre elemente oștile, gen mercenari, chiar de sorginte extremă Antifa.

 Să nu uităm contribuția masivă a votanților din diaspora din 2009, și din 2014.

 Prezența diasporei în viața României deschide o perspectivă nouă. Mulți imigranți români ar putea aduce nu numai un capital financiar personal, ci și o contribuție directă pe piața muncii, rezultantă a experienței lor profesionale. Poate într-o altă viață vom putea parcurge o distanță de câteva sute de kilometri pe autostradă  nu în 8 sau 10 ore.

 În momentul de față avem priveliștea tristă ca după un cataclism natural. De data această retrăim disperarea unui eșec politic românesc, pe fondul schimbării de guverne, de rotație de cadre, de partide,

 Într-o radiografie psihologică descrisă de Canetti, o continuare freudiană, frica și frustrările adunate în timp justifică degradarea protestelor în violență.

 Politicienii, guvernatorii ar trebui să țină cont de doleanțele celor ce i-au votat, și în mod democratic le-au dat girul.

 Cred că în loc de a striga slogane, de a scanda injurii avem nevoie de un program de remediere, de restaurație menit să ofere autostrăzi, o reducere a decalajului social, o bază de producție fiabilă.

 Oare este normal să ne situăm pe locul 5 ori 6 la producții de cereale, vândute în alte țări europene cu care reușesc să-și crească industria cărnii (Ungaria, Olanda etc) ?

 Sunt convins că protestele vor continua, că nemulțumirile oamenilor, disperarea îi vor împinge să iasă în stradă.

 În mod normal toate forțele politice să-și aducă aminte de lecția lui Lăpușneanu, de puterea maselor.

Președintele Klaus Johannis a lansat a treia carte la New York

Pe 26 septembrie a avut loc, în sala festivă a prestigiosului club Liederkranz, Manhattan lansarea cărții președintului Klaus Johannis...