Astăzi lumea se întregește cu venirea unui alt cetățean, un nou născut proptit de timpul sfânt al Crăciunului.
De astăzi sunt bunic.
Bun venit lui James Predescu!
Lento Dolce
Creanga bradului,
podul din lemn și drumul înspre munți închid visul cu alt vis
– o suprapunere de pagini nescrise , neaua căzând.
Doarme Cel nou născut sub de stea și cânt de magi.
Sună clopotele , toți brazii scutura lacrima în cristal greu,
merele își întrec ceara
la ferestre umbrind rubinul.
-
Mai
adă o cupă din vinul cel vechi,
doarme frumos cel nou născut sub creanga bradului, sub cântec
și umbra Domnului.
S au pornit colindele ,
Pagini nescrise și ninge,
nu mai e timp de cuvinte și nici de alte rostiri,
Timpul nu e decit zâmbetul pruncului
către cer și lume,
și doarme, magii îngenunchează.
Pagini nescrise și cuvinte nespuse vreodată,
îmi îngenunchează ființa către casă,
către brazii cei drepți,
către ștergarul învelind pâinea. așa cum neaua
învelește zimbetul
Celui nou născut.
***
Deschide poarta cea mare,
pleoapa cetina își pleacă peste obcine,
cântul Domnului copil.
Dimineața înspre râul nins – este ca I cum lemnul într-o
vioară își găsește iubirea.
măcar un pahar după colinde,
gutuile trezesc genele aur și lemnul sfânt
la orice geam
numele Domnului copil
din poartă în poartă
din casă în casă
peste ani și mări.
