Sunday, February 28, 2010

Martisor


Primavara se intrece pe sine insasi- craiasa ca orice femeie careia ii place sa lase umbra frumusetii si a faldurilor intr-un vis chiar daca uneori tine cat un vals.
Martisorul surprinde in minuscul mestesug schimbarea universului din zapezi murdare, ape tulburi in lumina si explozie vegetala.


Acuarela de martie



Ninge peste mare, jos pe dig
pescarusii chirciti in frig,
patrie nedeslusita-n larg
se inchide pe catarg.


Drapelul zdrentuit, la Itaca in gand
inmugureste, stravezimea pe rand
o coboara vara
din stampe. Fanfara

in gradina jilava cu scutece de nea
alunga faurarul sterp ca un astru,
lespedea cea grea

o surpa. Copilul iesi in pridvor
pleoapele ii surad in albastru,
clopoteii-i tese o zana in covor.

No comments:

Omul cu care stai la masa

Astazi Ioan Vecerdea s-a dus pe drumul fara intoarcere si din nefericre nu am avut cum sa-l insotesc. Va ramane mereu prezent intre noi,...