Fereastra cu prieteni

Am plecat de ani multi de acasa si intr-un periplu ireversibil mi s-a intamplat sa innoptez in diferite locuri si sa fiu gazduit de prieteni.
In prag de lumina pascala tin sa ma opresc si sa rostesc o ruga in sanatatea celor mai dragi prieteni.
E noaptea de dinaintea urcarii lui Iisus la ceruri si a Renasterii naturii.
E foarte greu sa gazduiesti nomadul si sa-l faci sa creada ca acoperisul e incapator si masa indestulata.
Tin sa aduc cuvinte de multumire celor ce ma sprijina si nu ma abandoneaza.
Lumina si vederea se intalnesc in primavara, precum apele in mare.
Iisus reprezinta rabdarea, toleranta si acceptarea celor ce nu sunt identici cu noi.
Nu gasesc cuvinte sa descriu bucuria cafelei si painii impartite dimineata in casa straina, unde fereastra si usa nu au lacat.