Wednesday, December 18, 2013

Poveste de Advent.Je ne regrette rien

Printesa miniona a Frantei straluceste in noptile Parisului inca si Sena nu s-ar putea rasuci in argint fara ecoul unei voci sublime.
Nimic nu poate egala semnul acestui cantec.
Viata e trecatoare si nimic nu doar mai mult decat intoarcerea in trecut.
Marcel Proust a initiat durerea regasirii trecutului, Edith Piaf demoleaza si traieste din plin prezentul.
Suntem in plina asteptare a Craciunului.
Astazi ar fi fost ziua stelei Edith.

Sa ne oprim si sa ascultam cateva minute acest cantec :

No comments:

Despre camelii și alte flori. Poem în iarnă ( pentru Camelia G)

  Cândva pe povârnișuri sprijinind geana dimineții căutam camelia neștiind floarea din lume,  doar un nume și mă agățam de toți scaieț...