Octavian Paler vorbea despre o tara personala, simpla intruchipata prin parinti. Cei cu parinti minunati ca ai mei sunt binecuvantati.
Ma simt privilegiat sa identific patria cu dragii mei parinti, simpli, nestiutori de cartea lui Kant. Ei stiu sa sadeasca un pom, sa taie vita de vie. Tatal meu a lucrat zeci de ani intr-o fabrica, mai asculta motorul unei masini precum medicul o inima si ii intelege suflul.
Cineva ma intreba deunazi daca imi e dor de tara. Imi e dor de cei din fotografii, nu insa de circoteca de pe Dambovita.
Astazi e ziua Canadei, imi e dor si de aceasta tara minunata unde fiul meu Sebastian isi duce viata.
PS Multumesc Lilianei pentru trimiterea fotografiilor.
Monday, July 2, 2012
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
Despre camelii și alte flori. Poem în iarnă ( pentru Camelia G)
Cândva pe povârnișuri sprijinind geana dimineții căutam camelia neștiind floarea din lume, doar un nume și mă agățam de toți scaieț...
-
L-am cunoscut pe Ilie Vonica din vremea liceului, el fiind cu cativa ani mai mare. În vremea aceea ne bucuram de puținele clipe de l...
-
Cândva pe povârnișuri sprijinind geana dimineții căutam camelia neștiind floarea din lume, doar un nume și mă agățam de toți scaieț...
-
Happy Thanksgiving Day! Autumn's gold flows into the ocean, people welcome the last light before the snow. Peace and joy, the fire r...
No comments:
Post a Comment