Monday, April 9, 2012

Tristete de april

 Am cunoscut-o pe Lia in Montreal in 1991. Lucra la Banque Nationale de Canada. Tocmai emigrase, si datorita unei tenacitati de olteanca din Valcea a reusit sa se ridice in ierarhia corporatiei financiare.
Ne lega o prietenie durabila ca de frate si sora. Ne petreceam dupa ameze si seri la cafea, la o bere si la lungi discutii interminabile.
O caracteriza generozitatea, o bunatate de femeie increzatoare oricarui cuvant mieros.
Era inconjurata de prieteni, colegi, vecini.
Nu uit o seara de aprilie montrealeza cu ninsori de iarna, si nu cu flori de cires. Era ziua mea si i-am zis:
- Haide sa ne benchetuim la Old Munic, un restaurant german cat o hala imensa in mijlocul careia o tribuna circulara-un fel de podium se rotea cu muzicanti germani, o orchestra gen Oktoberfest. Eram client binecunoscut al acestei Hofbrauhaus in varianta canadiana. Vorbeam germana, cinsteam muzicantii regeste.
Lia era plina de viata, isi dorea o familie, un sot pe masura aspiratiilor ei.
In acea seara de aprilie cu o furtuna neasteptata de zapada ne-am aciuat la Old Munic. Aveam masa rezervata in fata orchestrei. Nici nu intram bine in local ca orchestra imi canta valsul meu indragit - Schneewalzer. Si-a aruncat cizmele si ne -am prins in dans. Nu stiu cat de bun dansatori eram, nu garantez, lumea insa ne aplauda, orchestra imi ura mereu : Happy Birthday !
A fost una dintre cele mai frumoase aniversari din viata mea.
Prietenia noastra a durat in timp. Eu am plecat in Florida, ea a ramas la Montreal.
Intre timp ea si-a gasit un iubit, un barbat divortat  cu un copil.  Ea imi relata ca respectivul se arata ca sufletul ei pereche. Individul a fost un profitor ordinar, mizerabil. Lia i-a fost mai mult decat sotie fidela, sluga in ingrijirea baietelului. Dupa ce individul si-a vazut interesele, a parasit-o intr-un mod abject reimpacandu-se cu fosta sotie sau cu o alta amanta. Sunt convins ca nu exista lege in a-l acuza pe acel asa-zis intelectual, inginer IT numit Sorin Suric. Poate buna cuvinta, o constinta nescrisa il mustra. Ii amintesc ca Lia plecata dintre noi, ramane prin ceea ce a fost ca o femeie de bine.
El s-a mutat la Vancouver. Nu avea serviciu, prin 1994 1995, datorita prieteniei mele cu Lia, l-am angajat la un restaurant ca livrator de catering. Ea lucra din greu si il intretinea.
Daca Lia nu i-a reprosat nimic, desi avea inima grea, ii transmit domnului inginer sa-i fie rusine ! Poate cineva va citi randurile mele si ii va trasmite mesajul meu.
Ne-am revazut de fiecare data in vizitele mele in Montreal. Imi era draga, ma incanta reusita ei profesionala, devenise une femme de carrirere.
S-a stins rapusa de o boala necrutoare. Ma intristez ca nu am reusit sa o primesc in Florida, asa cum isi dorea.
Amreceptionat un email din partea fratelui ei Dragos, care se ocupa de ceremonia rememorarii surioarei decedate:
Acum trei ani, in ziua de Pasti, Lia ne parasea. Ii pastram aceleasi amintiri. Sambata 7 aprilie, orele 7,30, ii vom cinsti amintirea la Biserica Sf. Ion din Rm. Valcea, acolo unde odihneste, apoi, in jurul orei 12, ne vom intalni la restaurantul NOIL (la “Nuica”), intr-u pomenire. Ii asteptam pe toti care au cunoscut-o.  
 Nu am putut fi prezent la serviciul religios de pomenire, din pacate, insa cuvintele mele poate vor fi citite si de Lia, din lumea cealalta, a dreptilor.
In amintirea ei postez si valsul zapezii, un imn al tineretii noastre, al unei prietenii, al unei relatii unice de frate si sora.



2 comments:

Nepotul lui Rameau said...

Florine ai un suflet Nobil !

gabi schuster said...

Frumos prieten a avut Lia !

Tiberiu Dianu - The State of the Union Speech and the American Dream

Am privilegiul să vă prezint un jurnalist si un analist politic de înaltă tinută, Tiberiu Dianu. Cărtile și articolele sale  sunt  o invita...