Poemul de duminica

Between flights

Ziua de iunie se revarsa in rasfat de aur si ape,
undeva la han
intre muntii din Croatia
e mai mult vin si alinare pentru hoinari decat in tara mama pentru proprii-i fii.
Ne canta Tereza cea cu sal de borangic si nu deslusim un cuvant din cristalurile fara colturi,
ne taie sufletul si nu ne doare.

Imi privesc fiul precum raul in coborare arinii cei verzi,
candva bunicul isi privea fiul in trenul intesat de soldati si cantece de betie,
mai staruia in gara pustie o vreme
precum toamna.

Tata si fiu ne regasim in terasa dinspre mare,
sunt ani si valuri poate,

patria nu e decat ecoul din ajun
pe cand dimineata spala visul, sarutul si fardul tineretii
gonind viata pe tarmul nisipos.