Intr-un sat din Dobrogea eram un fel de cadavru didactic si invatam elevii sa cante acest cantec. A trecut o zi intreaga sa pun bietul casetofon ragusit sa deruleze cantecul.
Copiii il cantau si refrenul staruie si astazi:
I HAVE A DDREAM
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
Scrisoare deschisă sau un marș popular
Ni se întâmplă ca în existnța noastră să creștem alături de un copac, de o clădire veche, și de ce nu alături de un restaurant drag. Sună ...
-
Cândva pe povârnișuri sprijinind geana dimineții căutam camelia neștiind floarea din lume, doar un nume și mă agățam de toți scaieț... -
L-am cunoscut pe Ilie Vonica din vremea liceului, el fiind cu cativa ani mai mare. În vremea aceea ne bucuram de puținele clipe de l... -
Happy Thanksgiving Day! Autumn's gold flows into the ocean, people welcome the last light before the snow. Peace and joy, the fire r...
No comments:
Post a Comment