Ni se întâmplă ca în
existnța noastră să creștem alături de un copac, de o clădire veche, și de ce
nu alături de un restaurant drag. Sună cumva atipic, însă peste tot în lume au
rămas localuri celebre ce au făcut epocă.
Nu încerc să exagerez
grandoarea unui restaurant de cartier.
Vorbesc despre un loc
numit Zorile ființat în urmă cu zeci de ani. Aflat pe strada Lupeni,
dincolo de gară, la intrarea într-un cartier sărac și populat de o lume modestă:
de
muncitori, de ceferiști, de primele generații venite din spațiul rural.
Am copilărit aici, am
trecut aproape zilnic pe lăngă restaurant.
Încăperea mult prea strâmtă afluența de clienți ieșiți pe trotoar. Se
vorbea tare, oamenii își sorbeau berea sau rachiul îndulcit cu sirop de smeură.
Zorile era locul
preferat al căruțașilor. Pe vremea aceea căruțele aduceau legumele și fructele
oltenilor veniți să le vândă la piață, mai erau căruțașii vânzători de nisip
scos din albia râului Cibin.
Bunicii și părinții ne
trimiteau să cumpărăm bere la sticlă sau la halbă în sticle de lapte.
Farmecul birtului de
cartier constă în proximitatea acestuia de locuitorii cartierului.
Vecinătatea devine o
familie, colegi, prieteni și navetiști se bucură de companie la un pahar.
Restaurantul Zorile
apare ca fiind dintre cele mai vechi din Sibiu al cărui nume nu s-a
schimbat.
Pentru noi, cei din
cartier este singurul loc de întâlnire și nu trebuie să ne deplasăm în centru.
Am putea spune că este al nostru, un spațiu de întâlnire.
Tradiția din perioada
interbelică a frecventării unui loc în mod repetat aduce de la sine apartenența
la un Sibiu mai puțin cunoscut.
Destinul localului
stă în mâinile autorităților. Fac parte din lumea cartierului, nu creăm
probleme, suntem doar oameni sinceri și nu foarte bogați, sofisticați sau cu
pretenții în afară de bucuria de a avea locul nostru.
În numele clienților
adresez un apel la înțelegere umană și să prelungească viața locului nostru de
scializare.
Clădirea localului se
integrează în peisajul sibian ,iar acoperișul este neschimbat, acesta păstrează
ferestrele-ochi, singurii martori ai unui Sibiu de altădată și de astăzi.
PS Sintagma Marș popular ar teimite la o
compozție cunoscută creată de către Andre Rieux Marche populaire.
No comments:
Post a Comment