Se dedică vărului Dan Filip
În zori lumina se strecoară din pântecul dimineții-
lumină peste lumină
prunc adus pe lume,
mama atinge mâinile-i stârnind nămeții
în petale de cireș. Somnul anume
de îngeri domnind,
se naște o stea.
Orice mamă și oricând e prima scânteie
casa o o aprinde precum prima nea
iarna, mers încet de femeie,
timpul, ochii, cel nou născut nu se tem.
Lumina se duce la vale-ghem
Odată cu viața.
Mâinile împletesc strai lin
din in,
Lumina ei mereu brodează dimineața.
No comments:
Post a Comment