Seara de toamna

Otonelul si Riesling-ul incepeau sa fiarba, era timpul pusului verzei la murat si gutuile se intreceau inca in pomi. Acesta era cadrul reiterant al zilei de Ssfantul Dumitru.

Au apus parintii nostri unul cate unul. Noi cei ramasi ne bucuram ca am deprins bucuria de a fi impreuna. Am deprins cu totii sa ne ajutam si in acest fel continuam o lectie a puterii binelui. Am remarcat la fiul eu, ca in ciuda diferentelor geografice, culturale a mostenit spiritul atat de repudiat numit balcanic, de a deschide usa, de a sari in ajutorul oricui.

Veri, prieteni, vecini continuam seratele noastre inghesuiti in bucataria joasa, desi nicicand nu am avut un set de tacamuri ori de farfurii complete, aveam vinul mai presus decat orice portelan, si fascinatia sarbatorii.

Ne vom strange din nou de sarbatori pe neasfaltata strada Ana Ipatescu.

Pana atunci vinul va fi limpede.