Saturday, August 9, 2014

De Amicitia

Astazi am primit vestea trecerii in cealalta vale a plangerii a tatalui meu.
Se spune ca atunci cand plangem plangem singuri, cand radem toata lumea o face cu noi.
Exista si exceptii.
Nu m am dus la serviciu.
Nu pot sa plec cu primul avion. Pasapoartele sunt expirate.
Nu mi ramane decat sa plang.
As preciza ca ma simt onorat si privilegiat sa am si prieteni alaturi de mine.
Cine se poate imprieteni cu un suflet de nomad, gitano, nestatornic imprevizibil ca al meu ?!
Au oprit masina la prima benzinarie si mi au cumparat o lada de bere, desi ei nu concep ingroparea intr un pahar.
Aici e exemplul tolerantei si al prieteniei.
Nu pot decat sa multumesc si sa aduc elogiu prietenilor si celor ce sunt alaturi de mine.
Multumesc Lilly si Dave !

No comments:

Cum să urci la ceruri prin poezie

  Am fost coleg de cenaclu cu Luminiță Cioabă [n urma cu patru decenii. De la [nceput a surprins printr-o lirica molcoma și discurs...