Nu intereseaza cliseul religios si nici cine a fost Sfantul Patrick, protectorul irlandezilor. Intereseaza bucuria celebrarii, a pretextului pentru o parada, pentru multa dezlantuire bahica.
Inca o data datorita experientelor culinare ma regasesc iralndez pentru o zi. La fel si mii de alti petrecareti ce isi pun palarii verzi si insemnul trifoiului - simbol al Irlandei petrec si se cinstesc pana in zori in sunetele muzicii cu revarsari de ape, in ritm ferm mimand tenacitatea unui popor ce nu se lasa supus.
In urma cu ani am poposit in orasul Savannah, Georgia de St.Patrick's Day (17 martie). Intreaga noapte abunda in dans, in voie buna in timp ce raul, datorita unei substante si-a schimbat culoarea in verde.
Vorba ceea: Cine mi-a vopsit raul in verde ?
Ma gandeam la noi, romanii ca, in cazul unei decente conduite intru uniune, exprimare a traditiilor artistice am fi putut povoca o seara romaneasca, tentand si alti vecini sa se bucure de ziua noastra. Poate clopul ori palaria lui NeaMarin ar fi fost purtate si de altii.
No comments:
Post a Comment