Monday, March 7, 2011

Elegie de martie

Bradul isi duce verdele
ca pe un doliu continuu,
dupa plecarea zapezilor.

mangaiere i-a fost neaua alungindu-si privirile si trupul peste cetini,
durere ii e acum versantul amputat - e ca si cum treci prin orasul amandorura
sau asculti muzica de unul singur.

- Neaua inselatoare dispare intr-o zi de martie,
bradul inchide genele precum soldatul uitat
tocmai la lasatul infloririi
peste lume.

No comments:

Poem de iunie. Colegilor mei lazaristi

Carte din America     De data aceasta cartea are cine-o face și cu durere vă anunț că nu pot ajunge în Dealul Ursulinelor de dinai...