Cutremurul din 1977

Pe data de 04 martie 1977 eram elev de liceu.
Veneam de la patinoar impreuna cu colega si sora mea de peste decenii Mariana Buiculescu. Tin sa precizez ca am avut colege bune - adevarate surori.
Vorbeam de nimicuri si de visele noastre adolescentine.
Am venit pe jos in plina seara de iarna tarzie.
Ne-am despartit la capatul podului ce desparte cartierele noastre.
Am ajuns acasa si ma uitam la un film.
Tinur, cainele meu - ciobanesc german s-a strecurat printre picioarele mele si dand semne de neliniste, urland. Un vuiet infricosator, animalele amplificau larma.
Tatal meu dormea, istovit de munca din uzina.
S-a trezit tipand la mine si la caine. Credea ca ne alergam prin casa.
S-a intrerupt curentul elctric.
Vecinii au iesit in strada.
Inspaimantat am aflat de cutremur.
A doua zi stirile au confirmat pierderea lui Toma Caragiu, a Doinei Badea sa.