Lume ingropata de praful timpului, insa nu uitata

Rosita Serrano (María Martha Esther Aldunate del Campo), nacida en Viña del Mar el 10 de Junio de 1914, murió en Santiago de Chile el 6 de Abril de 1997. Cantante y actriz chilena que tuvo sus mayores éxitos en la década de 1930 en Alemania, donde fue conocida como „Die chilenische Nachtigall (El ruiseñor chileno).

Rosita Serrano (María Martha Esther Aldunate del Campo), geboren in Viña del Mar am 10. Juni 1914, verstorben in Santiago de Chile am 6. April 1997. Sie war eine chilenische Sängerin und Schauspielerin. Ihre größten Erfolge erreichte sie in den 1930er Jahren in Deutschland, wo sie als „Die chilenische Nachtigall bekannt wurde.

Rosita Serrano (María Martha Esther Aldunate del Campo) was born in Viña del Mar on June 10, 1914 and died in Santiago de Chile on April 6, 1997. She was a Chilean singer and actress who reached her highest success in the 1930's in Germany, where she was known as "the Chilean nightingale" (Die Chilenische Nachtigall)

Rosita Serrano (Maria Martha Esther Aldunate del Campo) urodzona 10 Lipca 1914 w Vina del Mar w Chile, zmarła 6 Kwietnia 1997 w Santiago w Chile, chilijska piosenkarka i aktorka, swój największy sukces odniosła w latach 30-stych w Niemczech, gdzie nazywano ją "chilijskim słowikiem"

Rosita Serrano (María Martha Esther Aldunate del Campo), nacque a Viña del Mar il 10 giugno del 1914, morì a Santiago del Cile il 6 aprile del 1997. Cantante e attrice cilena, ebbe il suo magggior successo nella decade degli anni '30 in Germania, dove era conosciuta con il nome d'arte di" Die chilenische Nachtigall" (L'usignolo cileno).

Rosita Serrano (María Martha Esther Aldunate del Campo) neé à Viña del Mar le 10 juin 1914, décédé à Santiago de Chile le 6 avril 1977. Chanteuse et actrice chilienne, elle compta ses plus grands succès en Allemagne vers 1930, ce qui lui value le surnom de "rossignol chilien" (die Chilenische Nachtigall)
Category:
Music
Tags:
Rosita Serrano Viña del Mar el ruiseñor chileno
License:
Standard YouTube License

Un jmeker

Am intalnit taximetristi romani insolenti (poate ca e o predestinare numele de solenza de la Dacia), fumeaza in masini de cele mai multe ori nu foarte curate.
Iata un taximetrist ce traverseaza dintr-o parte a strazii in cealalta peste trotoar ca pe tarlaua lui tac'su.

Emancipare

Sa mai zica cineva ca rromii nu sunt in pas cu tehnologia si ca nu isi iau bilete de autobuz

Baba oarba

Poporul e legat la ochi si ii e menit sa bajbaie in jurul celor ce ii asmuta.

Nu exista decat o singura solutie:

Sa isi smulga bandana de pe ochi si sa lupte.

Nu exista alta solutie decat o noua revolta.

Poem de primavara

Lacul - oglinda tulburata,
cristalul ecoul in gheturi,
gandul meu in geam se surpa
fluture bolnav
dupa lumina.

Ganduri pentru zeite de 8 Martie

Mult regretatul poet Mircea Ivanescu numea femeile zeite si in viata reala se comporta ca si cum orice femeie devine o sarbatoare nu numai o zi pe an, ci mereu, asa cum te bucuri de inflorire nu numai primavara.

Ca omagiu adus celui ce in viata si in poezie a stiut sa iubeasca o singura femeie si sotie, Stela, reproduc un poem din opera maestrului Mircea Ivanescu :

Iubire nedeslusita

sa te îndragostesti atunci, în cele din urma, de zapada,
adica sa stii bine ca e o iubire, în care se va sfarsi
peste câteva saptamâni prezenta ei, si aproape un an
dupa aceea are sa trebuiasca s-astepti, de-a lungul zilelor calde,
sau prin noptile reci, sau prin ceata, dar fara ca ea
niciodata sa-ti apara înainte, sub pasi, pe mâini, sau
pe fata, în toate zilele acestea.(ca în adolescenta,
când citisesi o data ca cea mai buna cale de a suporta
indiferenta ei e sa ti-o închipui plecata.doar ca acuma
nu ti-o închipui absenta - stii ca nimic - ca într-o moarte -
nu ti-o mai poate aduce acuma, aici, e ca o moarte).
si fara sa te gândesti la asta, stiind
ca s-ar putea ca pâna la iarna viitoare tu sa n-o mai iubesti,
zapada - si atunci? trebuie s-o iubesti în zilele astea marunte,
umede, si murdare, în care ceata - se spune asta - manânca zapada,
si zapada e ca o femeie bolnava - si tu o iubesti -
si sa stii - fara sa te mai gândesti - c-are sa se termine -

Un poem mai vechi

Ninge in martie

Era un timp in periferia joasa
cantareata cu sal adus din Kashmir repeta cum erai tu visul meu
intarzaiam mintindu-ne ca a sosit primavara,
zapezile –zeite albe dantuind in Sibiul cel mult incercuit de ziduri,
iedera , mii de sprancene unduind zi si noapte,

- Trezeste –te , lumina fereastra dinspre munti.
Petalele se intrec cu neaua pe sub prunii scorojiti de cristaluri ,
cantareata cu sal adus din Kashmir ma imbie cu un alt pahar de vin, si isi urmeaza
melodia ,
nu stim cinta ea insasi sau e mereu altcineva dincolo de buzele ei ingreunate de culoare ieftina.
Dimineata isi lasa botinele patrunse de acel martie – mintind inflorirea
In burg si printre treptele nesfarsite buzele imitau cantul,
Ne cheama, si noi mai bem din aceeasi cupa intinsa,
In ultimul karaoke cu moartea.