In plina duminica pascala de soare debordand pe Valea Tidal din Washington DC m-am preumblat pe printre ciresii in floare in contrast cu betonul cladirilor masive americane tinzand sa confirme ca petalele sunt victorie coroziva si lumina de primvara.
Vizitatorii sositi sa se bucure de festivalul ciresilor Sakura nu tin cont de rigorile unui rit religios, cu mic si mare surprind dupa amiaza solara in fotografii ingramadindu-se pe malul fluviului Potomac.
Arborii isi ning petalele peste ape, narcisele si lalele cu sutele se dezvelesc de culori asemenea femeilor de vesmintele cele grele ale iernii.
In plina zi pascala ar fi trebuit sa iau lumina din lumina in vreo biserica, insa am preferat sa regasesc in scenariul unor pomi infloriti.
Cu cat pare mai banala expunerea narativa a unei magnolii in dezvoltare vegetala, cu atat mai mult reveria creste in volburi tensionale, asemena unui vis.
L-am regasit pe Iisus in bucuria de duminica a saracilor in cumpararea unei cafele ori a unei inghetate in plina Pennsylvania Avenue, in promenada nestingherita a primelor zile ale lui Florar.
S-a afisat o lista intreaga cu regulile impuse de catre administratia parcurilor din capitala americana. La cateva sute de metri de Casa Alba politisti la fiecare pas.
Oamenii sunt la fel de neglijenti ca si in alte tari. Diferenta e ca aici are cine aduna in timp record tonele de gunoaie lasate de vizitatori.
No comments:
Post a Comment