La Aniversarea unui confrate

Negutatorul de brazi
             Se dedica prietenului meu Ioan Radu Vacarescu

Iarna straiul mitos povarnit din blana mieilor
                          mai cu sclipici a lu ' Swaroski,
te indeamna.
-Trezeste-te, taietorule, vine seara cu luna plina
sa rapim bradul, 
uluit de stralucire, rapit de propria-i frumusete si oglinda
                                                  in mii de diamante.
Canta bradul in noapte,
si noi pititi,

legamant cu noaptea avuram:
- De puteti sa prindeti albastrul ca pe un glob- cristal si mir,
a Voastra e valea cu stele, 
cu verde.
Si tu, frate mai mare, cu bradul cel mandru,
cu globul inchizator de colinde,
cobori catre sat.

Poetul e un negutator de brazi,
prin zapezi smaraldul revarsa,
               chiar si pentru o noapte,
pentru vin.

Povesti de Advent (2)

  Incepusem intr-un articol precedent sa vorbesc despre activitatea Doamnei Lilly Pierce.

Romanii din zona Virginiei de Nord si Washington-ului o numesc pur si simplu Doamna Lilly.

Intr-o traditie romaneasca ne-am obisnuit sa criticam, sa demolam, sa desfiintam, insa mai putin sa venim cu solutii constructive.

De la birtul satesc si pana la Parlament tot romanul se intrece in ditirambi.

Multi romani ajunsi in afara spatiului mioritic se complac in aceeasi descarcare verbala. Inteleg pe cei ce odata plecati nu mai vor sa stie de tara natala. Se vor in lumea noua si atat.

Nu inteleg pe cei ce traiesc aici si se bucura de bunastare, dar si de libertatea de a ponegri in stanga si dreapta.

Isi permit sa arunce cu noroi, sa se erijeze in destoinici analisti politici, in dresori ai grijii de celalalt. Acelasi comportament stramutat de pe coclaurile de origine.

Doamna Lilly a instituit de cativa ani buni o fundatie activa cu scopul de a ajuta satul copilariei Ortisoara deTimis. Vorbeste putin despre activitatile sale. Fundatia ei exista datorita sprijinului renumitului medic chirurg din Hawai, Daniel Murariu, devenind parte si partener a unor actiuni ample cu caracter umanitar.

Surprind zambetul, rabdarea in parcurgerea programului ei zilnic: colectarea de donatii pentru cei saraci din tara, organizarea de actiuni in cadrul comunitatii romanesti, sprijinul imigrantilor romani din zona mai sus amintita.

Doamna Lilly nu se sfiieste sa vorbeasca despre Romania si spera intr-o schimbare benefica. Un banner simplu cu titlul fundatiei sale colat pe automobil nu mai are nevoie de niciun comentariu : Charity for Romania.

“Partidul meu este caritatea si eu pentru ea candidez. Ma dedic in exclusivitate oamenilor nevoiasi (copiii in special) din satul meu natal si batranii din Jud Timis - nu celor care au avut norocul sa imigreze in SUA. Prin efortul meu il finantez in mare parte singura si cu ajutorul unor prieteni americani si foarte putin romani “ sunt singurele cuvinte- concluzie legate de propria-i persoana.

Considera de mare importanta in diaspora coeziunea intre bisericile, organizatiile, publicatiile, serviciile consulare romanesti si intre romanii din tara.

O persoana singura animata de o dorinta se dedica unei cauze, in timp ce multi dintre noi cei plecati, stabiliti in Germania, Spania, Canada, S.U.A.etc nu ne-am dezlipit macar de un dolar in a ajuta pe cei aflati la greu.

Poate intr-o zi vreun reporter ar bate la usa mereu deschisa a fundatiei sale si sa spuna celorlalti in cuvinte simple ca si o floare poate insemna ceva in cumplita iarna a celor nevoiasi.

Doamna Lilly este nascuta in Romania, in Banat. Provine dintr-o familie de origine germana(svabi), a imigrat in Germania, insa a optat S.U.A. Vorbeste fluent germana, engleza, spaniola, franceza si nu uita limba romana. Partenerii ei importanti in actiunile sale sunt : Dorothy Maier, sponzor principal, Euro Food, Best Trans sa.

Departe de orice convingere religioasa ori extremista, Lilly contribuie cu succes la promovarea valorilor romanesti reale in randul americanilor. Deseori in intalnirile sale cu romanii din Diaspora incearca lansarea de aparitii editoriale din tara, de vinuri si produse alimentare importate din Romania. Calitatile, energia, fidelitatea, onestitatea ei ar numi-o un adevarat ambasador al unei Romanii mai frumoase, una din sufletul nostru, al fiecaruia ce nu trebuie lasata doar in inchipuire, ci in actiune.

Editorii saptamanalului ii doresc La Multi Ani si Sarbatori fericite !

Inchei insemnarile mele cu un mesaj comentariu la adresa Doamnei Lilly:

“În ultimii ani această doamnă minunată, Lilly Pierce Doggendorf, a schimbat foarte mult viata a 50 de familii nevoiaşe din comuna care i-a fost leagănul copilăriei, Orţişoara. Este un adevarat înger trimis de Dumnezeu pentru a alina sufletele rănite de viaţă. Merită mai mult decât mulţumirile noastre: merită din plin să fie cunoscută de toţi românii şi să fie exemplu pentru cei care pot şi vor să o urmeze.Pentru mine a fost lumina de care aveam nevoie într-o perioadă în care credeam că lupt în zadar pentru binele celor din jurul meu. Mă bucur că m-a găsit şi că pot face parte din minunata lucrare a dânsei. Fii binecuvântată, stimată doamnă!”

 Pentru cozonaci va propun faina romaneasca !

Sfantul Nicolae sau Retrospectiva iernilor de altadata

Cu ziua de Sfantul Nicolae incepe iarna. Jorditele sclipeau in argint, vinul fiert isi risipea aroma, bradul din Piata Mare se umplea de beteala.
Fiecare sfant isi avea sarbatoritul, sarbatorita. Unchi, matusi, veri si verisoare ne adunam in apartamentul de bloc stramt la mesele inegale unde paharele nu erau nicicand de acelasi fel.
Dintre toti, prezenta unchiului Nicu Stanga in amintirile mele se contureaza in mod aparte.
Oameni ca el s-au stins in anonimat.
Cum i-a fost viata ? A plecat din satul inglodat, cu canton coscovit si un nume inscris pe o tabla, sa-si croiasca o viata la oras.
Si-ar fi dorit sa studieze, sa parcurga alta traiectorie.
Spre deosebire de toti ceilalti confrati din familie era pasionat de arta scrisului.
Ii placea sa fotografieze, sa perceapa lumea altfel.
Frecventa cenaclurile literare alaturi de scriitori consacrati, si ani nenumarati i-a fost prieten poetului Mircea Ivanescu, dar si un real sprijin. Ca meserias iscusit se ingrijea de casa marelui poet, de gradina side multe altele. 
Ii datorez mult. In vremea liceului ma foloseam de masina de scris a unchiului Nicu, datorita acelei masini versurile mele au trecut pentru prima oara pe hartie. El m-a incurajat sa scriu, isi spunea si el parerea, astfel devenisem prieteni apropiati.
Nu m-am enumerat niciodata printre elevii fruntasi din liceu. De cateva ori Unchiu Nicu s-a prezentat la liceu la rugamintea mea, spunand ca e tatal meu.
Directorul, diriginta – figuri obtuze, mult prea indoctrinati pentru sufletele adolescentilor din noi, ne amenintau cu transferul din liceul unde studiam (nu eram singurul), ne tineau discursuri interminabile de morala comunista. Unchiul Nicu era un talentat orator. A reusit sa convinga mai marii zbiri din liceu ca imi va aplica o corectie exemplara. O profesoara de romana, sotia unui procuror fioros s-a indragostit de unchiul meu, devenise mai blanda cu mine si imi spunea mereu ca am un tata minunat.
Tatal meu m-ar fi dezmostenit sa auda ca devenisem un elev indisciplinat, problema.
Oamenii trec in nefiinta unul dupa altul, precum copacii dintr-o padure imbratisata in ramuri.
Ne trezim in valea stearpa, defrisata tot mai singuri fara bunici, parinti, unchi, matusi, veri.
Ninge pentru prima oara in Sibiu.
Copiii si astazi, ca si ieri, ca si maine isi pun ghetele la usa de la intrare ca Mos Nicolae sa lase dulciuri, ciocolata si napolitane.
Incepe iarna.
La Multi Ani tuturor celor ce poarta numele de Nicolae, Nicoleta !

De Sfantul Nicolae

Astazi seara puneti ghetele, pantofii in fata usii. Mos Niculaes va va aduce daruri si o jordita.
In supermarketurile americane am intalnit jordite vopsite in argint si in aur.

Sa fie o inspiratie din traditiile  noastre ?

Tristete nationala

Sa te ingropi in propriu-ti vesmant
- noaptea si stelele.

S-a intamplat pe1 Decembrie 2012

Astazi pe o strada marginasa din Virginia un VW Golf imi taie calea in mod obraznic, mai ca nu mi-a aratat degetul pe care mai bine si l-ar fi bagat in ma sa ma depaseste ca si cum ela ar fi fost un calaret neintrecut al Formulei 1.
Nu mi am dat seama la inceput motivul iesirii din minti a tipului.
Dupa ce mi a taiat calea am vazut ca pe micutul lui Golf avea lipit litera H.
Pe VW ul meu de 300 CP a vazut insemnul RO.
Ce sa zic ?
Masina lui e la jumatate din marimea si capacitatea Passat-ului meu.
Nu am zis decat: HMM, o interjectie bine plasata cand trebuie sa taci, in loc sa dai drumul raului din tine.
Daca i as fi spart bastarca as fi spus:

- Tovarasa, nu eu am inceput...

Carte de Sfantul Andrei

Nepotul Andrei Filip isi celebreaza ziua numelui. Cred ca si el privind poza sa se mira cum de a trecut timpul atat de repede.

Ii doresc succes la studii si sa aiba parte de o tinererete minunata, si un poem :


Origami de iarna
                 lui Andrei Filip

Caruselul cu roibii albastri,
tropot intre gheata si piatra,
tineretea o ia razna in cetate- cu parul rasfirat
                                      in ninsoarea dintai, mainile topeau zapada,
decupau dantela in Piata Mare.

Copilul din noi inmarmureste inca,
caii se rotesc – vinul fierbe in scortisoara.

Impreunam timpul, si aceasta la lasatul serii, sub bradul cel mai inalt,
Tresari, ridici ochii, pleoapele ninse,
Te revezi in vesmantul husarului de straja,
Ninsoarea  acopera urmele pasilor,
Si cobori treptele nesfarsite catre Orasul de Jos.
Nu stii de sunt zori, ori alta seara- e ca si cum incerci un cantec
               nu poti sa-l fredonezi,
iti staruie, tremura in fiinta-ti impovarata.

Caruselul goneste anii, beteala ultima peste brocart,
joc si hartie ,
dantela mult trupul coboara,

privim copilul din noi pe raul inghetat
pe patine din argint,

si ninsoarea dintre noi.